Iubite cititor, nu uita că există un Dumnezeu – Dumnezeul iubirii — însă totodată Judecător drept, înaintea Căruia vei fi chemat să dai socoteală de felul cum ţi-ai petrecut viaţa pe acest pămînt.

 

Poate-mi vei zice: „Eu nu cred aşa ceva, căci nu L-am văzut niciodată”. Gîndeşte-te însă, ai putea oare să suporţi prezenţa Sa, tu care nu poţi privi cu ochii mai mult timp soarele? Lucrările Sale oare nu ni-L fac cunoscut? „Cererile spun slava lui Dumnezeu şi întinderea lor vesteşte lucrarea mîinilor Lui.” (Psalmul 19 1) Vei putea oare spune despre o clădire că este făcută din întîmplare, fără un meşter? Vei putea oare spune că lumea a fost făcută din întîmplare, nu de Dumnezeu? Vei putea oare spune despre o maşinărie că s-a făcut la întîmplare, nu de un meşter?

Creația este dovada Creatorului

Un credincios împreună cu un prieten necredincios se plimbau pe o cîmpie, într-o zi cu soare de vară. Credinciosul a vrut să-i arate prietenului său frumuseţea naturii înconjurătoare, pe care Dumnezeu a creat-o. A fost de ajuns ca să pomenească de Dumnezeu, pentru ca prietenul să-şi bată joc de el. în zadar îi spunea cel credincios despre iubirea cea mare a lui Dumnezeu, că a dat morţii de cruce pe Domnul Iisus, pentru păcat. Prietenul îi spunea că numai proştii mai cred astfel de poveşti. Tot plimbîndu-se ei pe cîmp, cerul s-a acoperit de nori negri şi văzduhul a început să fie brăzdat de fulgere şi de tunete ce răsunau cu putere. Credinciosul privea liniştit această desfăşurare a măreţiei divine. Dar deodată un fulger de-ţi lua ochii a străbătut văzduhul, urmat de un tunet asurzitor. Necredinciosul, plin de teamă, se îngălbeni la faţă şi începu să-şi facă semnul crucii.

– Stai, prietene – îi spuse cel credincios – ce faci? Dumnezeu nu există, numai proştii mai cred în El!

Ruşinat, acela n-a mai zis un cuvînt.

Cîţi nu fac la fel!

Mă găseam într-o zi într-un birou cu mai mulţi care erau împotrivitori Evangheliei şi care şi ei spuneau că numai proştii mai cred că există Dumnezeu. Deodată un trăsnet şi un cutremur au zguduit casa din temelie. Toţi s-au îngrămădit plini de spaimă la uşă, înghesuindu-se să-şi scape viaţa. A fost de ajuns ca Dumnezeu să mişte puţin temeliile pămîntului, ca bieţii oameni să-şi dea seama că Dumnezeu există.

Fulger ce loveste o cladire

 

Nu uita, dragul meu, că poate şi tu ai făcut sau chiar faci la fel.

Nu uita că există un mare vrăjmaş al sufletului, care este plin de minciună şi care se numeşte Diavolul şi Satan, ale cărui lucrări se văd la tot pasul. Crimele de care auzim sau pe care le vedem, ura care umple inimile, patimile de care sînt robiţi oamenii, avorturile care sînt atît de răspîndite şi cîte încă alte lucruri de care omul ascultă de bunăvoie, în loc să asculte de Cuvîntul lui Dumnezeu, vin de la Cel Rău. Te întreb, iubite cititor, tu de care din aceşti doi asculţi?

Nu uita că în calea vieţii tale – mai curînd mai tîrziu – îţi va ieşi moartea necruţătoare şi după ea urmează judecata (Evrei 9.27-28).

Nu uita că mai curînd sau mai tîrziu va trebui să mori. Venirea morţii este mult mai aproape decît te gîndeşti. Cînd îţi va sta în faţă, nu te va mai amîna nicidecum, ca să mai ai timp să-ţi pui în rînduială sufletul. Puţin îi pasă că va trebui să părăseşti pămîntul, împovărat de păcate. Că eşti tînăr sau bătrîn, că ai copii de îngrijit, că ai datorii de plătit, moartea nu te va înţelege, o vei urma fără murmur.

Ce vei face cînd te vei înfăţişa înaintea Judecătorului suprem, ai cărui ochi sînt prea curaţi ca să poată trece cu vederea răul, şi care judecă drept chiar şi lucrurile ascunse ale inimii?

Ai trăit o viaţă după mersul acestei lumi. Stai, nu mai face un pas, nu dormi, nu mai face nici un plan pentru viitor, pînă nu-ţi închei această socoteală!

Nu uita că Dumnezeu nu ţine seamă de timpurile de neştiinţă, ci porunceşte acum tuturor oamenilor de pretutindeni să se pocăiască, pentru că a rînduit o zi în care va judeca după dreptate pămîntul locuit, prin care Omul pe care L-a rînduit şi despre care a dat tuturor oamenilor o dovadă de netăgăduit prin faptul că L-a înviat dintre cei morţi (Faptele Apostolilor 17.30-31).

Astăzi este ziua harului. Astăzi, spune acela care vrea să-şi scape sufletul. Mîine, spune cel care vrea să şi-l piardă.

„Ce ar folosi unui om să cîştige toată lumea, dacă şi-ar pierde sufletul? Sau ce ar da un om în schimb pentru sufletul său?’1 (Matei 16.26).

Nu uita

Nu uita: „Astăzi, dacă auziţi glasul Lui, nu vă împietriţi inimile” (Evrei 4.7). Şi Dumnezeu te îndeamnă ca astăzi să-l asculţi glasul. Astăzi este ziua ta, o vezi, o simţi, o ştii. Mîine nu vei şti a cui va fi. S-ar putea ca mîine să fii fără glas, închis în sicriu. Dumnezeu, care cunoaşte adevăratul preţ al sufletului tău, a trimis pe Fiul Său pentru a-l mîntui şi a dat pentru răscumpărarea lui, nu lucruri pieritoare, argint sau aur, ci însăşi sîngele scump al Fiului Său (1 Petru 1.18-19). lată preţul sufletului tău. „Sîngele lui Iisus Hristos, Fiul Său, ne curăţeşte de orice păcat” (loan 1.7).

„De vor fi păcatele voastre cum e cîrmîzul, se vor face albe ca zăpada; de vor fi roşii ca purpura, se vor face ca lîna” (Isaia 1.18).

Nu uita că Dumnezeu în vremurile trecute a vorbit prin atîtea întîmplări, pe unele le-ai văzut sau auzit şi ele nu sînt decît vestitorii judecăţii Sale. Pacea după care suspină popoarele este departe de ele, deoarece ele vor pace fără „Prinţul păcii” – Domnul Iisus. Cutremure care au adus jalea în atîtea familii şi ţări; împăraţi care au fost nevoiţi să-şi părăsească tronul, împărăţii care s-au prăbuşit şi în care stăpîneşte nu dreptatea ci cel mai tare, toate îţi vorbesc. Toate acestea te înştiinţează să-ţi pui la adăpost sufletul. Răutatea vrea să stăpînească pe deplin acest pămînt! Cutremură-te la gîndul că lumea de azi vrea să înlăture pe Dumnezeu.

Nu uita: „Astăzi, dacă auziţi glasul Lui, nu vă împietriţi inimile” (Evrei 4.7). Şi Dumnezeu te îndeamnă ca astăzi să-l asculţi glasul. Astăzi este ziua ta, o vezi, o simţi, o ştii. Mîine nu vei şti a cui va fi. S-ar putea ca mîine să fii fără glas, închis în sicriu. Dumnezeu, care cunoaşte adevăratul preţ al sufletului tău, a trimis pe Fiul Său pentru a-l mîntui şi a dat pentru răscumpărarea lui, nu lucruri pieritoare, argint sau aur, ci însăşi sîngele scump al Fiului Său (1 Petru 1.18-19). lată preţul sufletului tău. „Sîngele lui Iisus Hristos, Fiul Său, ne curăţeşte de orice păcat” (loan 1.7). „De vor fi păcatele voastre cum e cîrmîzul, se vor face albe ca zăpada; de vor fi roşii ca purpura, se vor face ca lîna” (Isaia 1.18).

Nu uita că Dumnezeu în vremurile trecute a vorbit prin atîtea întîmplări, pe unele le-ai văzut sau auzit şi ele nu sînt decît vestitorii judecăţii Sale. Pacea după care suspină popoarele este departe de ele, deoarece ele vor pace fără „Prinţul păcii” – Domnul Iisus. Cutremure care au adus jalea în atîtea familii şi ţări; împăraţi care au fost nevoiţi să-şi părăsească tronul, împărăţii care s-au prăbuşit şi în care stăpîneşte nu dreptatea ci cel mai tare, toate îţi vorbesc.

Toate acestea te înştiinţează să-ţi pui la adăpost sufletul. Răutatea vrea să stăpînească pe deplin acest pămînt! Cutremură-te la gîndul că lumea de azi vrea să înlăture pe Dumnezeu. Cutremură-te însă acum, cînd îţi dai seama că şi din viaţa ta L-ai înlăturat pe Dumnezeu. îndelunga răbdare a lui Dumnezeu este mîntuire (2 Petru 3). Te-a aşteptat atîta timp, de aceea vino acum la Domnul Iisus!

About the author
Leave Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

clear formSubmit